Rasu' Plansu'

I miss it, god damn it!


Mi-e dor de imbratisari in care sa te lasi cu toata fiinta ta, in care sa te pierzi. Si mi-e dor de zambetele alea care inlocuiesc 1000 de cuvinte. Mi-e dor sa-ti "plimbi palma-n parul meu pan-ajungi la suflet" si sa-mi fie frica "zambetul sa ti-l respir". Mi-e dor sa fiu agitata si nervoasa si trista si tu sa apari in fata mea cu un zambet cald si sa ma asculti si dai din cap de parca ai intelege cu adevarat ce tot indrug acolo(caci stiu ca ar fi imposibil sa intelegi, data fiind incoerenta mea) si cand as fi aruncat toate poverile de pe umeri, sa ma iei in brate si sa ma strangi tare, tare, pana ma fac asa de mica incat nu ma mai vede nimeni, asa de mica incat ma pot strecura pe sub usile(nenorocitele alea de usi!) pe care oamenii le inchid intotdeauna la intrarea in sufletul lor.. inclusiv pe sub usa ta. Si apoi mica fiind n-or sa ma mai gaseasca supararile, pot sa se si impiedece de mine si tot nu v-or stii ca eu eram!

Si mi-e dor sa fugim si sa ne prostim si sa radem! Sa fim copii si asta sa ne fie de-ajuns! Sa credem ca putem ajunge oriunde cu cei 5 lei din buzunar si pornim la drum fara planuri de cu saptamani inainte.Si sa radem iar!
Sa radem de fericire daca lumea tine cu noi si chiar ajungem unde vroiam si sa radem cu si mai multa fericire de noi insine daca o dam in bara! Sa radem de cat de naivi am fost si sa ne iubim unul pe celalalt pentru asta, sa nu fim nici frustrati nici tristi.

Avem timp de de toate in viata asta! Si de somn si de mancare si de iubire si de fericire si de suparari din cand in cand, trebuie numai sa le organizam bine! si astea se organizeaza numai si numai prin neorganizare! :))

Poti sa-ti imaginezi cat de frumos ar fi sa vi la mine la sfarsitul zilei aleia afurisite in care toate ti-au iesit pe dos si ca sa fie si mai si te-a mai prins si ploaia si esti ud leoarca? Sa bati la usa si eu sa-ti deschid si sa rad cand te vad si sa sar la tine in brate si tu sa te molipsesti de rasul meu si sa ma saruti cu suflet. Sa intram si sa-ti fac un ceai cald si bun sa nu racesti si-n drum spre bucatarie sa strang chestiile imprastiate prin camera, si pe tine sa te amuze asta; oricum nu-ti pasa ca era plin de culori si foi ,acuarele si haine peste tot, caci stii bine cat sunt de imprastiata si ,desi nu recunosti, iti place asta la mine. Si-apoi vin sa te tin in brate, sa te-ncalzesc si tu-mi spui cuvinte aiurea sau poate nu-mi spui nimic, dar eu tot inteleg ce te doare. Si-apoi adormim amandoi ingramaditi .. uitand sa mai fumam tigarile..

Si mai imi e dor sa ne bulgarim.. tu sa ma fugaresti peste tot si eu sa fug de parca as fi speriata de-adevaratelea, si bineinteles ca m-ai prinde , intotdeauna o faci! Si m-ai zapezi de mi-ar plange tinuta, aranjata cu atata atentie. Si nu m-as lasa mai prejos! Apoi am izbucni in ras si am sta asa culcati pe spate in zapada si ne-am privi si ne-am citi unul pe altul. Si eu as fi frumoasa de fericire! si tu te-ai bucura sa ma vezi si eu mi te-as saruta zgribulita si-am lua-o iar la fuga sa ne incalzim!

Mi-e dor sa fii! Dar cine esti tu?

Esti un Tu frumos si-as vrea sa te cunosc odata!

Uneori ma simt nebuna, poate chiar sunt.. sa vorbesc cu tine asa in gand si sa-mi imaginez exact ce se intampla si unde si cum.. sa-ti dau mereu alta voce si alt chip..

Cand ne intalnim, daca vrei.. pot sa-ti reproduc discutiile pe care le aveam inainte sa ne stim.. te-ai distra copios si-ai zice ca's o zapacita si eu.. te-as aproba!

M-am trezit ..?

M-am trezit visand la cum va fi daca imi ating scopul, si anume acela de a ma muta singura intr-o garsoniera cat de curand.
Inca mai sper sa gasesc o slujba cu un salariu suficient pt a acoperi chiria si intretinerea.. vorba aia, oricum nu mananc prea mult! Si pot sa renunt la ciocolata si la haine noi(pt o perioada de timp!!).
M-am trezit decorandu-mi imaginar camera. Era exact asa cum mi-am dorit-o intotdeauna, inghesuita si plina de suflet.
Aveam multe panze si foi si culorile imi erau imprastiate prin camera si pensulele la fel si ma vedeam pictand de cate ori aveam cate-o secunda libera. Si cand erau gata operele mele, daca-mi placeau indeajuns le puneam pe pereti si daca nu le ascundeam intr-un colt. Si tot acolo, pe peretii care vor fi probabil destul de plictisiti si seci, as fi pus si poze pe alocuri.
Imi va lipsi pictura mea cu micul print din camera de acum..pe asta daca as putea as lua-o cu mine!
Si ma gandeam ca eu voi avea intotdeauna ceai.. ceai adevarat. Si mi-am dat seama ca pentru a face ceai voia avea nevoie de un ibric.
Trebuie sa-mi cumpar un ibric!
Si trebuie sa-mi cumpar vase?!
Daca sunt scumpe vasele?...Eu o sa fiu saraca.Cum dracu o sa cumpar tot ce-mi trebuie? Si apoi bang mi-a venit alta imagine: o sa primesc cadouri vase inloc de mascote si ciocolate:))
Si oare o sa am probleme cu vecinii? Pe la blocuri sunt intotdeauna si oameni afurisiti..
Probabil o sa ma coste o avere incalzirea.. sunt friguroasa rau, nu de alta!
Si o sa am un fotoliu cald si comod si o lampa inalta si frumos decorata chiar langa el si in zilele de iarna reci si fara de zapada.. o sa ma ascund acolo cititind povesti frumoase si band ceai bun.
Si o sa am iar pat. Tu iti dai seama?! Pat adevarat! cu loc de dormit "la margine" si "la perete" si-o sa pot sa aleg in fiecare seara unde sa dorm.
Si o sa-mi veniti pe neasteaptate la usa si-o sa ma tresesc din somn si-o sa va deschis usa, cu ochii pe jumatate inchisi si cu parul ciufulit si voi o sa strigati si-o sa cantati si eu o sa zic "shh, mai incet" si voi o sa radeti si-o sa ma imbratisati si o sa mergem inauntru si-o sa jucam scrable si moara si tot ce veti vrea.
O sa-mi fie dor ca primul lucru pe care-l vad dimineata sa fie mama, somnoroasa si incruntata, fumandu-si prima tigara din zi.
O sa fiu nevoita sa ma trezesc mai devreme si sa-mi fac singura cafeaua. Probabil ca o sa fiu al naibi de singura cateodata.. dar "Singur poti fi si printre oameni" asa zicea vulpea din Micul Print...
O sa fie frumos!
E asa de frumos sa te gandesti la toate astea..
Imi doresc sa se implineasca :)

- Alo.


- Serus, pitic!

- Serus, veti. Ce-i baiu?

- Aaa.. N-ai drum in sens?

- Nu cred.. imi fac.. de ce?

- Am nevoie de o tigaie.

-E iarna...
- Si ce daca?!
- Pai.. iarna e.. frig. Stii? mie nu-mi prea place frigul.. si nici singuratatea.
- Ei na! ceva mai bun nu puteai scoate? Nu e iarna-frig, e iarna-cum ti-o faci tu! Nu e iarna-singuratate, tembelo, nu daca te opui tu. Ce-i nou in asta pt tine?
- Cred ca nimic..(chicotind) uai, chiar ca ai dreptate! Cateodata ma trezesc ca's la fel de naiva ca atunci demult. Ma intreb daca are vreun sens sa stim in teorie chestii pe care nu le aplicam niciodata..
- Cateodata vrei sa fi la fel de naiva ca atunci ..

Big fat drama

E incredibil de frig afara. Nici macar nu ninge.
Ei erau 2. Ei erau singuri.
Ea era frumoasa.
El era singur.
El era vulnerabil.
Ea era .. singura?
Ea plangea cu lacrimi mari si grele. Ea putea fi auzita peste mari si tari.
Lui i-a scapat o lacrima. Probabil ii intrase ceva in ochi. Privea in gol. Poate ii intrase golul in ochi.
El nu mai simtea pe nimeni "acolo".
Nici pt ea nu mai erau acolo, ei toti care-au fost. Ea simtea asta? Ea-si plangea durerea din nou si din nou si din nou. Pe ei ii dureau urechile.
El asculta.
Ei nu mai ascultau.
Ea nu ascultase niciodata.
Pe ei doi ii dureau. Pe fiecare in felul lui. Pe unul mai tare, pe altul mai putin. Pe unul mai adanc, pe altul mai la suprafata.
Ea era .. o zana cu o bagheta magica. Ea suferea pt toti. Ea se simtea vinovata pt necazul tuturor.
Ea era o zana?
Ea era frumoasa!
Ea iubea curat ceva pe lumea asta?
Ea plangea cu lacrimi mari si grele! ohoooo si multe!!

Am uitat povestile.. zanele .. sunt bune?

Pacat!

Nascuti intr-o lume de o complexitate care depaseste inchipuirea unui om marunt, voi va dati mici,dar va simtiti mareti.Nu prea incap altii pe langa voi, caci va-nmultiti eu-rile intr-atat incat vi's ochii prea slabi pt a le cuprinde cu privirea. Cel mai trist insa e ca nu va-ncapeti nici in propria piele, se bat eu-rile din voi pt mai mult sclipici; cred ca egoismul e singurul lucru maret in voi.. jalnic de maret, multiplicat.
Dar.. Goliat a fost invins de un amarat de David, dragii mei.. iar dramele voastre sunt atat de goale incat scartaie cand te uiti la ele..
Destula a fost povestea asta pt mine, destui ati fost si voi.. vreau sa-alunec spre lumile mele cu oameni buni si calzi ..
V-am facut mici,mici cat un chibrit si v-am inchis intr-o cutie pe masura; imi pare rau , dar momentan am nevoie ca voi sa ramaneti acolo, mici cum v-am facut... fara asta lumea mea n-ar mai avea sens ..
Poate o sa am mai incolo rabdarea de dinainte si atunci am sa va scot din cutie, atunci am sa incep iar sa inteleg si sa accept.. ca oamenii sunt de mai multe feluri.

un mic ceva

erau pete de acuarela peste tot, intamplatoare si dezordonate , acopereau ceea ce ar fi trebuit sa insemne o ordine;


sentimentele erau aruncate intamplator pe jos, pe dulap, iubirea a fost gasit sub pat, frica era pusa in cui ..

se auzea o voce calda fredonand rapa, si te cuprindea un dor nebun de "vinul mariei sale", de munti si foc de tabara..

peretii miroseau a ploaie de vara ..



si totusi, totusi, in mijlocul acestui haos domnea o pace extraordinara,un calm de nedescris

sa fi fost doar o iluzie?

sa fi fost doar calmul dinaintea furtunii?...

dansam?

Dansam?
Asa.. de dragul de a ne potrivi pasii.
 Sau poate, in felul asta, ne potrivim doar zambetele obosite in ritmul lin al unui cantec ce ne era drag odata.
Ah, vrei sa dansam desculti? pe iarba undeva..
..un moment suspendat in timp , o bucatica de frumos pusa pe mai tarziu.
Si n-o sa se invecheasca niciodata.Promit!

Scrisoare

Draga Eu,

Iarta-ma ca nu mai cred in tine, trebuie sa intelegi ca e perfect normal  sa se mai intample asta din cand in cand in lumea in care traiesti. Iarta-ma ca iti calc in picioare povestile imaginate zi de zi in ceas de plictiseala, dar ar trebui sa stii ca vine o vreme cand e mai sanatos sa imbratisezi realitatea si sa ti cont de parerea ei, chiar daca nu pentru o eternitate.
In mare parte e vina mea ca ai devenit atat de nesigura si indecisa, ca ti-e atat de greu sa iei decizii importante pt ceea ce se cheama "viitorul tau", dar adevarul e ca la toata nesiguranta asta au contribuit si ei.Pe de alta parte insa , cum sunt convinsa ca stii destul de bine, tu esti intotdeauna indecisa si zapacita.
Stii, desi acum tu crezi ca ai luat o decizie, sunt sigura ca nu e batuta in cuie. Totusi, sunt mandra ca ai reusit sa ajungi la tine.. sa te intelegi si nu doar atat, dar sa te accepti asa cum esti. Ce daca lor nu le convine? Treaba lor! Pe drumul asta lung pe care pornesti , pe aleea vietii, tu iti vei fi alaturi tie mereu, nu ei; tu va trebui sa-ti  dai o mana cand aluneci si cazi ; tu va trebui sa te suporti; si in fata ta va trebui sa te justifici si sa ceri iertare daca faci o alegere gresita, nu in fata lor. Mai bine sa-i superi pe ei si sa fi impacata cu tine..
Si ce daca altii vor crede ca ai renuntat pt ca nu ai fost in stare? Tu stii ce poti si ce nu, asa ca, nu e oare mai important sa te ocupi de propria-ti portie de fericire decat sa pierzi timpul demonstrand ceva? E pierdere de timp, pe bune! oricum nu le va pasa care e rezultatul.
Stiu ca mi-ai cerut sfatul in legatura cu El, dar , oricat de mult mi-as dori sa te ajut, ma pierd in fata acestor povesti. Stiu cat iti e de dor de-o soapta calda, de-un joc in palme... atat de simplu , atat de tot. Dar ma intreb daca in momentul acesta esti pregatita pt inca o complicatie.. pe de alta parte TU ESTI O COMPLICATIE , asa ca e inevitabil sa te feresti de ele.
Azi se poate spune ca mingea e in terenul tau, deci da-i drumul, picteaz-o dupa propriu-ti plac! N-o lasa alba, zau, e pacat! Nu ziceai tu mereu ca mai bine regreti ce ai facut decat ce nu ai facut? Si, stim amandoua ca bazandu-te pe asta ai facut muuullte si nevrute, dar niciodata, niciodata, niciodata nu ai plans din dor de a nu le fi facut! Gandeste-te la asta..
Pe de alta parte, simt ca irosesc cuvinte .. esti incapatanata, te cunosc! Incapatanata si nesigura.. sau mai bine incapatanata in nesiguranta ta.. once you were brave, what happened?
M-am golit de cuvinte in timp ce m-am umplut de ganduri, am mare nevoie de o ploaie frumos mirositoare sa ma aerisesc.. plec sa ma respir.

Cu mult drag,
aproape eu!

un alt Eu

Ieri, azi, probabil si maine,  la fel ca in ultimele saptamani, sunt.. HAOS!
Sunt un dulap alandala.
Sunt carti aiurea aruncate pe birou.
Sunt 3 carti incepute si neterminate.
Sunt dor de prea multe si prea multi.
Sunt vijelie de toamna cu picuri reci de ploaie.
Sunt cafea in cani mari.
Sunt un "vreau sa pictez" si un "vreau sa dansez".
Sunt un copil prostanac.
Sunt un mare si gras "VREAU, VISEZ si nu fac NIMIC"
Azi vreau sa nu mai fiu eu cea de azi.. vreau sa fiu un Eu de imprumut, unul de protejare al adevaratului Eu, pana cand cel adevarat se linisteste.
Vreau sa-mi ploua cu liniste din interior si sa-mi ude toate gandurile si toate frunzele.. si sa-mi miroase toate,toate a ploaie stinsa
Si pe tine vreau sa te ploua (cu dor de mine)

Oare de ce te mai astept?

un fel de dor

Erau iubirile lui idioate de 2 zile, de 3 sau 4 zile, de foarte putine ori ajungand la magnifica cifra de 5 zile, dar niciodata la 6. Erau ca un pui de zambet prins in zbor pe-o strada rece.Si doamne! cat se mai bucura de ele.
Si nu doar atat, dar se simtea in siguranta in iubirile alea; timpul prea scurt si  contextul, destul de vag, nu lasau sa se strecoare frustrari si dureri goale, planuri sortite esecului sau compromisuri inutile; ii ofereau doar clipa si suflet.
Dar.. Mereu exista un "dar", nu-i asa?
Dar povestile aveau un defect adanc intiparit pe pagina pe care erau scrise.Era un defect cu aroma interesanta la inceput, dar care devenea amara daca insistai asupra ei.. era dorul. Dupa o iubire fulger ramai mereu cu 2 lucruri: o amintire si dor.
El isi dorea sa inlocuiasca dorul cu bucuria de-a fi trait clipa,cu bucuria ca s-a intamplat pur si simplu, dar in zadar; intotdeauna ramanea cu un "ce-ar fi /fi fost daca.." .
Uneori, cand era trist si se simtea singur, statea pur si simplu pe niste scari oarecare si-si amintea, cu zambet si cu respiratie grea.. si cateodata il bufnea plansul.. Daca in acele clipe te-ai aseza langa el si te-ai  juca cu parul lui si i-ai zambi incurajator , ti-ar zambi trist, si daca l-ai intreba ce-l framanta ti-ar raspunde simplu : "Mi-e dor!".
Ah, el si iubirile lui idioate!

Imi place mirosul toamnei.
Niciodata nu astept sa vina toamna, dar cand vine nu sunt dezamagita, exista ceva in venirea ei care ma bucura oarecum. si mirosul.. imi place. In timpul anului uit cum miroase toamna si nu astept sa regasesc acea senzatie cum astept sa reintalnesc mirosul marii sau al ierbii proaspat cosite.. poate tocmai asta e acea bucurie de care vorbeam..
"cu umbra unui copac sau mai bine.."
da.. mai bine..
necuvinte de noapte, de pasi desculti in iarba uda si de buzunare pline cu zambete
Cand vrei sa lungesti timpul.. el o ia la fuga!
"cu umbra ta"

Cuprins

Eu nu am timp niciodata sa scriu postari pe blog, asta e motivul pt care ,la un moment dat, am hotarat sa o termin cu el, dar nu pot. Nu pot si pace! Daca il sterg ma mananca buzunarele si gandurile si simt ca explodez in orice clipa si saracuta de mine nici macar nu am unde sa-mi intind durerile si fericirile. E ciudata treaba asta..

Dar sa lasam asta..
Mi-au fost pline zilele, poate prea pline ( "you've got so much to do and so many hours in a day" ).
Imi vine in minte bine cunoscutul refren "Am doar 18 ani, sunt nebun, iubesc si nu am bani". Doamne cat de la propriu am simtit cuvintele astea .. cu toti porii fiintei mele.
Iar le-ndrug haotic, alta era ordinea fireasca.

Tabara de la Preluca.. mi-s toata numai un zambet cand ma gandesc la tabara asta. Atata suflet, domne! atata suflet si atata frumos :) nu pot insira fraze coerente despre tabara asta , ce a fost acolo poate fi spus numai in necuvinte.
Ah si am venit apoi acasa.. si m-am sufocat. M-am lovit de peretii astia plictisiti si aroganti si de rutina si de aragaz si n-am incaput.. asa ca am plecat la mare.
Si acolo m-am respirat si m-am limpezit. Ce dor imi era de mare!
Nisipul sub pasii mei desculti si aerul sarat si murmurul marii..
( vreau sa ma dansezi si la mare; observ ca vreau sa dansez cam peste tot..)
M-am intors de pe plaja direct in toamna si m-am speriat. Nu, nu ma-ntelegeti gresit, nu ma sperie toamna.. m-a speriat, asa, bruschetea cu care am intrat in toamna.
Esarfe si geci si frunze colorate.. vant.. (Imi place toamna pt ca simti vantul mai viu decat in orice anotimp)
M-am intors cu forte proaspete si mi-am facut ordine in camera, in dulap, apoi mi-am facut ordine si in viata.. si am mai urcat o treapta..

Si acum ma pot intoarce la grijile-mi de copil zapacit si visator..
oare de ce-mi zambesc pana si genunchii cand ma gandesc la tine?
si cum naiba reusesti sa ma dai peste cap asa.. intr-o privire?

You're so fucking special! I wish I was special..

Cateodata cand te vad, te aud, te inteleg si-ti simt sufletul asa cum e el.. curat si frumos..  imi vine sa plang. Nu stiu de ce.Stiu ca nu e nici dor de tine la modul romantic,  nici ciuda sau invidie ca nu te pot ajunge, nu-i nici durere si nici fericire, dar atunci ce e? De unde emotia asta care apasa, dar miroase a soare?
Imi vine sa plang doar asa.. de frumos poate.
Ma gandeam odata ca ar trebui sa se inventeze neaparat un cuvant nou pt a defini anumite stari si anumite relatii... cuvintele deja existente nu's potrivite
cine ar fi crezut ca n-o sa-mi ajunga cuvintele tocmai mie care .. dar lasa..

Should I dress in white and search the sea..? (Ocean soul.. mai stii? :) )

Revolta in ultimul ceas

Cateodata cand dam peste un om mai puternic, sau unul care nu prea are obiceiul sa-si expuna sentimentele in fata tuturor, sau poate amandoua caracteristicile la un loc, avem tendinta de a-i minimaliza durerea.Daca omul nu spune ca-l doare, daca nu se plange incoace si incolo sau daca nu-ti spune verde in fata "Fiinta m-ai ranit!", pt ca gandeste, eh, ce rost mai are sau poate pt ca pur si simplu vrea sa tina pt el asta, atunci consideram ca pe om nu-l doare , ca nu l-am ranit.
Crezi ca pasii tai n-au lasat nicio urma? Poteca mea nu e de asfalt, prostutule, e acoperita cu nisip, ca la mare, si pe nisip se vad urmele pasilor,chiar daca nu dureaza toata viata. E nevoie insa de un vant puternic sa acopere urmele.
Te-am auzit azi spunand " Vai saracuta B! Ce putin gandeam atunci! Am ranit-o destul de urat si inca ma mai simt vinovat cand o vad.."
Si eu? Te-ai gandit vreun pic ca si pe mine m-ai ranit?!Am fost acolo mai mult decat ar fi trebuit . Si doar mi-ai spus-o! Mi-ai spus chiar atunci , cand a aparut si ea in peisaj, ca par a fi suparata din pricina ei. Pai si cum era sa nu fiu? Daca glasul mi s-a chinuit sa scoata un "Nu-i adevarat!" ce se vroia a fi convingator, tu n-ai stiut sa vezi mai departe?
Nu inteleg de ce m-ai durut azi cand te-am auzit.. dupa atata timp,se poate sa ma-npiedic iar de acelasi bolovan? Suntem prieteni.Apele s-au linistit de mult. Atunci de ce?
Ce drept am sa ma revolt acum ? Mai ales ca nu mi-am recunoscut dezamagirea niciodata.Nu ti-am spus si nici n-am vrut sa-ti dau de banuit vreodata ca m-ai ranit. Nici eu nu vroiam sa cred...
Credeam ca m-am vindecat de tine.. dar ,oare, te poti vindeca atunci cand raman chestiuni nelamurite?

Vreau sa fiu..

BAIAT!


Serios! Ma cert des cu mama pe tema asta : de ce m-a facut fata si nu baiat( eh, nu ca ar fi avut ea de ales saraca, da' tre' sa pun si eu vina pe cineva, nu-i asa?)

Si cateodata ma supar pe mine, ma supar rau pt treaba asta. Cateodata ma cert pe mine : cum? nu ti-e rusine?cum sa vrei sa fi baiat cand esti deja fata? tu chiar nu te stii bucura de nimic?.. of! si atunci renunt la idee, ma rusinez si ma intorc la 180 de grade si imi place sa fiu fata. Dar apoi... tocmai pe cand imi intru in piele si ma bucur de tot, se intampla ceva care sa ma faca sa vreau,iar, sa fiu baiat!

Exact ca in weekendul acesta. Doi baieti pot merge fara nicio problema undeva la munte cu cortul, dar doua fete nu! nu!nu!nu! Girls really need beck-up out there. Si asta e pur si simplu nedrept.

Bine, lasand in urma detaliile nefolositoare, weekendul asta mi-am implinist un dor. M-am umplut de energie pozitiva, de dor de duca, de chef de frumos si de miros de soare.

Stii? E asa frumos acolo afara!

Noi tindem sa cam uitam asta. Si as vrea sa existe un "Mos" al dorului de duca , unul asa ca Mos Ene. Sa ne aminteasca mereu.

Da.. e frumos sa te trezesti dimineata si sa-ti umpli plamanii cu aer de iarba imbracata cu roua.. sau sa iei o pauza cand nu mai poti merge si sa asculti, pur si simplu, apa curgand.. sau serile cu povesti langa lemne trosnind in foc..

" 'Cause beauty needs only be a whisper.." :)

Sa stii ca m-am razgandit, raman fata! Si voi sufla in continuare in foc.. sa se aprinda (razi tu, razi, da o tinut treaba!) :))

Cateodata vreau sa fiu greier..

nu vrei.. sa dansam?

Cine nu-mi da voie? Daca vreau eu!

Mi-e dor de munti si de chitari si de oameni-zambet
si
Vrei sa termini? Vrei sa nu mai fi asa dragut? ( sa inteleg ca daca ar vorbi urat ar fi pe placul tau) Nu. DA! nu! Ar fi, da ar fi! (esti constienta ca ai zis NU si bla bla, asa? ) Nu. Da mi-ar fi bine.( iar ai zis nu!) Bine, bine am prins ideea!
o iau de la inceput..
sau mai bine o las balta, la ce bun? oricum la urmatoarele cuvinte de inmuiat genunchii reactia imi va fi aceeasi, chiar daca stiu exact cum sta treaba!


Ea a fost odata indragostita de un el; in munti langa un foc. Nu e cel mai frumos asa? Aveau si stele , aveau si foc si multe cuvinte, mai multe cuvinte decat timp.. si aveau zambete frumoase. Desigur ca erau zapaciti ca vinul si nici nu se prezentasera, dar .. cui ii mai pasa?

Oameni subapreciaza indragosteala si subapreciaza iubirea.
Daca el vrea s-o iubeasca pe fata de la cafeneaua veche, despre care stie doar ca zambeste frumos si ca ii plac ciresele, cine nu-l lasa?au ei ceva de spus?
bineinteles ca nu

Olguta tacea cand aparea Vania, tacea si-i asculta povestile si aventurile. Olguta nu tacea niciodata!Ea fugea tot timpul, radea mult, trantea usi si ascundea borcanul cu dulceata pt mai tarziu. Olguta facea boacane de dragul meseriei.
(Hei.. ai cam incurcat povestile, nu crezi?)
Lasa.. oricum nu-mi pare rau !

Am facut-o!!

De vreo 2 ani m-am apucat si eu de mesterit tot felu de chestiute handmade si incet incet am inceput sa le vand, la inceput pe la prieteni mai apoi pe la targuri la mine in oras si tot asa.Dar nu stiu de ce, pana acum, nu am vrut sa-mi fac blog! De ce?! Da eu de unde sa stiu? :)) Cred ca de lene, daca e sa fiu sincer.
Ei bine, am facut-o! Mi-am facut blog si mi-s mandra de el :) => http://culoriaiurea.blogspot.com

Mie imi place sa-mi placa ploaia!

Ploua. Iar.
Stii? Mie imi place sa-mi placa ploaia. Si acum e prea multa ploaie si nu-mi mai place ploaia.
 Vreau sa-mi placa iar ploaia.(Sau : Vreau sa nu mai ploua chiar asa des)
Vreau ploii de vara, cu soare, calde .. si vreau un curcubeu mare si frumos , ca acela din Cheile Turzii de acum 2 saptamani.( Doamne cat de superb a fost! )
Dar ploile astea de acum sunt rautacioase si reci si nu-mi plac!
Si nu are rost sa mai completez nimic. Esentialul e ca : Mie imi place sa-mi placa ploaia!

run away

"Tell me how you do that trick.. and I promise you, I promise that I'll run away with you
I'll run away with you!"

oh, I will, trust me I will!

Declaratie

"And I will run until my feet no longer run no more
And I will kiss until my lips no longer feel no more
And I will love until my heart it aches
And I will love until my heart it breaks
And I will love until there's nothing more to live for!"

Piesa asta m-a salvat!
Piesa asta trage de mine de vreo 2 saptamani.De 2 saptamani o ascult obsesiv si cumva am reusit sa ignor mesajul desi il fredonam zilnic.
Sa invatam sa fugim copii!
Sa fugim si sa iubim si sa traim si sa.. ah!
Mi-e dor sa adun soare si sa mananc cirese.
Ce bine ca e vara, vara se merge la mare..

on the very edge of everything

lumea mea se naruie.. se dezmembreaza bucata cu bucata..
case, oameni, vise . se duc dracu' toate!

"set me free, your heaven's a lie!"

parea senin..

Intamplarile s-au ciocnit unele de altele si s-au spart in bucati multe si grele care s-au raspandit rapid prin toate colturile sufletului, iar efectul a fost cel putin dureros.
Dar, El era un norocos asa ca "cel putin durerea" nu paru sa tina prea mult.Incepu sa numere in gand pana la 10, apoi pana la 100, pana la 1000, pana cand lucrurile incepeau sa para absurde. Ca atunci cand spui de prea multe ori un cuvant, pana cand sunetele iti par absurde si insasi cuvantul isi pierde sensul, ramanand o insiruire de sunete pe care nu le mai leaga nimic. Numarand devenea absurda ideea de durere, de orice, numarand ajungea sa traiasca pt acele sunete goale insiruite fara vreun scop si mai ales fara armonie.Practic era o incercare penibila de autoanihilare, caci era constient de faptul ca atunci cand se va opri, gustul de furtuna se va intoarce si el.
Se opri din numarat.
Inchise ochii.
Plouase afara si totul era ud in jur.Adora mirosul de dupa ploaie.
Asta era momentul perfect pt plimbari. De multe ori plimbarile astea au fost tihnite, calde si vesele chiar daca tacute.Azi erau doar tacute.
...
Ei nu aveau timp si nici rabdare, ei nu priveau decat masca de El si nu se oboseau s-ncerce daca e reala, asa cum nici copii nu-ncearca barba Mosului.
...
Daca-l vedeai plimbandu-se prin parc, ti-ar fi parut senin,de parca iesise sa adune stropi limpezi de vara.

"am doar 18 ani
sunt nebun, iubesc si nu am bani" :)

flori si ciocolata si cadouri, vizite neasteptate cu zambete calde si doruri regasite, janis si muzica buna si multe fericiri mici
as fi vrut ca ziua de vineri sa fie mai lunga
nu,nu! de fapt nu as fi vrut ca ziua sa fie mai lunga, as fi vrut ca starea aceea sa dureze mai mult.
..

oare de ce suntem vesnic nemultumiti?

oh,fetele...

 tu nu-ntelegi, mai fata, ca degeaba iti tai tu paru si-l vopsesti si-ti cumperi toale noi si toate cele? astea nu schimba nimic serios!pur si simplu sunt goale si n-au putere sa schimbe nimic din ce conteaza!
acum esti multumita?!
"ce .. te uiti la mine? arati ca dracu!" (unde apelezi cand ramai fara cuvinte? la chirila!)
aici, criza tipic feminina!
"-scuze da mai tre' sa fiu si fata cateodata!
-mie-mi place de tine si cand esti fata! ":)) (ce ti si cu prietenii astia)

(oare de ce atunci cand vrem sa schimbam ceva.. suntem asa de lenesi si de neinspirati incat schimbam doar chestii care nu schimba nimic?oare asa trebuie sa fie, incepi cu lucruri marunte si superficiale pt ca mai apoi sa ajungi in miezul problemei? oare nu ne pierdem intre timp?)

deci. ce se gandeste copilu sa faca atunci cand nu mai are de unde taia din par.. ca au fost destule crize vb aia si saracu a ajuns mai scurt decat .. decat imi place mie in general.. pai copilu cumpara vopsea! si copilu isi face paru rosu.
dar, se gandeste el asa, ca ultima data cand l-a facut rosu nu era destul de rosu, asa ca de data asta , crezand in asa zisul noroc al celor care (care ce ma?.. las-o balta!).. ziceam ca lasam la o parte treaba cu norocu..) deci , se gandeste el ca daca folosesti oxidant mai puternic atunci culoarea parului tau se va decolora mai tare si rosul va fi mai rosu ca ultima data!
sfaturi ceva?
ce sfaturi? cine? eu?
si rosu s-a facut portocaliu in partea de sus si jos tot negru a ramas... si eu.. ah eu.. arat mai "tzachi" ca niciodata!(si nu ma refer la intelesul pozitiv) :))
pai asa-ti trebuie! invata-te si tu minte si nu-ti mai chinui parul!
zi-mi si mie ce vina are parul tau ca ai luat tu niste decizii proaste, ca esti prea obosita, ca el nu te suna sau ca ei vin sa le dai o bucata de zambet, sa-si spuna of-ul si dupaia pleaca aproape impacati, fara sa-ti mai arunce si tie un colac ?
pai, n-are nicio vina, da'..
exact,geniule!

oh, fetele..

la naiba, vreau sa fiu pirat!

te-ai fi putut darui in voie atator iubiri..

"-Am iubit mai intai un pom, din aceia pe care noi ii numim "sapte frunze", se pregati ea sa povesteasca.
Incepi sa rad si o mangaiai protector,ridicol.
-Asta nu e dragoste, scumpa mea.
-Ba da, e dragoste.
...
..
-... Trebuie sa-mi spui si tu toate fetele pe care le-ai iubit inainte de mine..
-N-am iubit niciodata, raspunsei eu, intunecat.
-Cum ai putut trai fara dragoste?se minuna ea. Si esti mult mai mare decat mine, te-ai fi putut darui in voie atator iubiri...
Ezitai o clipa, pe ganduri. Maitreyi ma ghici.
-Nu, nu dragostele tale, fetele pe care le-ai tinut in brate.Sa nu-mi spui de ele. Murdarie, nu dragoste, au fost acelea..."
(Maitreyi - Mircea Eliade)

:)

I want to buy you flowers

Asculta mai multe audio Muzica

erai trist si sec si nu te puteam ajuta, in mare parte pt ca nu vroiai sa te lasi ajutat si ..poate chiar nu era in mainele mele sa fac asta
dar ceva tot simteam nevoia sa fac,asa ca ti-am dat o floare (si ce daca is fata?)
si te-ai bucurat, am simtit asta
mi-ai multumit...

e frumos cand ti se multumeste.. nu's cuvintele ci.. expresia fetei, zambetul..
cand esti trist iti place sa vezi oameni zambind..