un mic ceva

erau pete de acuarela peste tot, intamplatoare si dezordonate , acopereau ceea ce ar fi trebuit sa insemne o ordine;


sentimentele erau aruncate intamplator pe jos, pe dulap, iubirea a fost gasit sub pat, frica era pusa in cui ..

se auzea o voce calda fredonand rapa, si te cuprindea un dor nebun de "vinul mariei sale", de munti si foc de tabara..

peretii miroseau a ploaie de vara ..



si totusi, totusi, in mijlocul acestui haos domnea o pace extraordinara,un calm de nedescris

sa fi fost doar o iluzie?

sa fi fost doar calmul dinaintea furtunii?...